Suprafata:
6636 ha
Intravilan:
511 ha
Extravilan:
6125 ha
Populatie:
3006
Gospodarii:
1345
Nr. locuinte:
1016
Nr. gradinite:
6
Nr. scoli:
6
Numele localitatilor aflate in administratie:
Românaşi, Chichişa, Ciumărna, Păuşa, Poarta Sălajului
Asezarea geografica:
Localitatea Românaşi este aşezată în interiorul Depresiunii Almaş – Agrij, pe valea Agrijului.
Activitati economice principale:
Agricultură
Zootehnie
Turism
Comerţ.
Obiective turistice:
Localitatea Românaşi
1. Complexul arheologic roman alcătuit din castrul
și vicus-ul (Indicativ LMI: SJ-I-s-A-04953) aferent se află amplasate la
sud-sud-vest de centrul localității. Locul pe care se află castrul este
numit până azi de către localnici “Cetate”. Este un platou amplu
delimitat spre nord și sud de două pâraie, “Valea Ciumărnii”, respectiv
“Valea Seacă”. Latura dinspre sud este mult mai greu de atins datorită
înclinării pantei. Promontoriul domină valea Agrijului, pe latura sa
vestică. Porta praetoria a castrului se găsea pe latura estică a
fortificaţiei, către cimitirul satului și valea Agrijului. Castrul din
faza de pământ avea dimensiunile de 122 x 153 m. Castrul din piatră
păstrează orientarea fazei de pământ, însă dimensiunile se schimbă,
ajungând să măsoare 130 x 158, 50 m. În castru a fost cantonată unitatea
militară cohors I Hispanorum quinquenaria care a construit
fortificaţia.
Vicus-ul militar (denumit în antichitate Largiana)se găsea dispus de jur
împrejurul castrului, în dreptul laturii cu porta praetoria (în zona
cimitirului actual al comunităţii ortodoxe) și pe latura
porţii principalis dextra, respectiv a laturii cu porta decumana a
castrului. În malul înalt al Văii Ciumărnei se evidenţiau urmele unor
construcţii romane cu zid de piatră, aşadar, este posibil ca vicusul
militar să se fi extins până în zona respectivă
Limitele zonei de protecţie sunt: la N pârâul Valea Ciumărnei, la S
pârâul Valea Seacă, la E drum din sat şi limită de proprietate, iar la V
gardul Fermei Zootehnice.
2. Drum roman ce ieşea din castru pe porta praetoria. În intravilanul
actual al localităţii Romanasi exista un nod rutier, o intersecţie
majoră cu o arteră spre Optatiana ( Sutor, com Zimbor, jud. Sălaj ) în
dreapta pârâului Agrij, iar în spaţiul cadastral al loc. Poarta
Sălajului tronsonul respectiv al drumului se găsea în dreapta pârâului
Răstolţ şi trecea peste dealul Gorgana spre actuala loc. Sânmihaiu
Almaşului. De la bifurcaţia rutieră amintită avem şi un alt tronson
rutier, spre castrul roman de la Buciumi, pe valea pârâului Agrij, în
lunca din dreapta cursului pârâului.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
3. În lunca din dreapta pârâului Agrij, pe prima terasă a văii, există
urmele drumului roman spre castrul roman de la Brusturi ( Certiae ), com
Creaca. Traseul drumului este cunoscut de localnici sub toponimul “
Drumul Troianului “.
Zona de protecţie se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
4. Fosta cazarmă / moară din Românaşi are indicativul in LMI:
SJ-II-m-B-05106. Clădirea a fost construită în secolul XIX de către
familia Wass de Țaga, care a deținut-o în proprietate până în anul 1890,
când a fost cumpărată de Edumal L. Thmeodor din Viena. Acesta a
vândut-o în anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia. În anul
1904 clădirea și-a schimbat din nou proprietarul, fiind cumpărată de
evreul Carol Herman. Următorul proprietar a fost tot un evreu, Por
Mihai, care a deținut-o de-a lungul întregii perioade interbelice. La
fel ca alte imobile, clădirea, care funcționa ca moară, a fost
naționalizată în iunie 1948 de către regimul comunist. Clădirea se află
pe partea dreaptă a văii Agrijului, pe a doua terasă. Cladirea aflata
intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost
folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului,
cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele
calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii. Limitele
zonei monumentului sunt: la N limită de proprietate (gard), la S limită
de proprietate (gard), la E baza terasei mai înalte (gard de
proprietate), iar la V drum din sat. Zona de protectie a monumentului
este delimitata de baza versantului situat in partea de est, cite trei
loturi de casa existente in intravilan situate la frontul strazii spre
nord cit si spre sud pina la sediul asociatiei agricole, iar spre vest
loturile de case situate vis-a vis de cele descrise anterior pina la
valea Agrijului.
5. Benzinărie - Punct situat pe a doua terasă a văii Agrijului (pe
partea stângă), la marginea şoselei Zalău-Cluj Napoca (partea stângă) in
zona actualei benzinarii. Cu ocazia construirii staţiei de benzină au
fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului şi din epoca
romană. În anul 1998 vis-a-vis de staţia de benzină au fost efectuate
cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea mai multor
materiale ceramice databile în prima epocă a fierului (hallstatt).
Limitele zonei de protecţie sunt: la N limită de proprietate, la S
şoseaua Zalău-Cluj Napoca, la E limită de proprietate, iar la V drum de
ţară şi limită de proprietate.
Localitatea Chichişa
6. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea stângă) există
urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului
este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
7. Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Chichişa are
indicativul in LMI SJ-II-m-B-05037. Planul rectangular cu absida
decroșată a bisericii nu face notă discordantă față de marea majoritate a
bisericilor de lemn din Sălaj, însă cu adevărat unicat este textul care
datează ridicarea (?) construcției în anul 1739; ”Această sfântă
biserică o au făcut Donca Dumitru…”. Planul este dreptunghiular, cu
absida decroșată cu un plan pătrat. Inițial planul construcției măsura
9,10 / 3,90 m, însă în secolul al XVIII-lea a fost mărit prin adăugarea
unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul
1739 se referă la această importantă intervenție, căci proporțiile
inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea.
Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu doua chenare
în frânghie și un vrej, iar la bază are o rozetă.
Motivul frânghiei formează și brâul median al pereților. Cel de pe
latura de sud a vechii nave este însă însoțit, în partea de sus, de un
chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus
schimbări regretabile, odată cu refacerea bolții semicilindrice a
naosului, a dispărut și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului
se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o
suprafață plană. Biserica păstrează icoane din secolul al XVIII-lea
realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul
lăcașului. Pe icoana Deisis de format mare, este cioplit în lemnul
ramei cu chenar în frânghie, anul 1797. Ușile împărătești au fost
pictate de popa Toader Faur în 1805.
Biserica de lemn este amplasată aproximativ în mijlocul satului, pe
partea stângă a drumului județean Românași – Jibou, la baza unui deal,
la intersecția DJ cu una dintre ulițele satului.
Limitele zonei de protecţie care coincid cu cele ale zonei centrale a
satului Chichişa sunt: la N limita de proprietate (gard) a bisericii
penticostale care se întinde spre V până la zona de protecţie a
cimitirului ortodox şi drumul de acces spre spaţiile de depozitare
fructe de pădure, spre E toate incintele de locuinţe situate la frontul
străzii principale între drumul mai sus amintit de acces la zona
depozitare fructe de pădure şi lotul de casă aflat vis-a vis de biserica
penticostală din sudul localitaţii care este şi ea cuprinsă integral cu
împrejmuirea aferentă. Spre V zona de protecţie este continuată de
împrejmuirea gospodăriei situată la nord de biserica penticostală cât şi
toate împrejmuirile de case situate la sud şi est de noua
biserică ortodoxă a satului aflate pe drumul paralel cu valea Stanei.
Localitatea Romita
8. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea dreaptă) există
urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului
este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
9. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” din Romita (LMI:SJ-II-m-A-05107).
Biserica a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, după inscripțiile
păstrate (Popa Gheorghe - 1740). Edificiul are plan rectangular cu
absidă decroșată față de nava ce măsoară 9,80 x 4,60m. Ca decor
sculptural, biserica păstrează un tor cioplit în motivul frânghiei , pe
latura de sud, peste mijlocul locașului. Pe aceeași latură se află și
intrarea în edificiu, frumos decorată cu același motiv, dispus însă în
trei rânduri. Probabil cea mai reprezentativă din punct de vedere
artistic este prispa care fost construită cândva după a doua jumătate a
sec. al XVIII-lea. Îmbinările elementelor constructive ale prispei au
fost consolidate prin cuie de lemn cu capetele cioplite spre a reda
motive florale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea sau poate la
începutul celui următor, au fost adăugate trei icoane împărătești: Iisus
Hristos, Maica Domnului și Botezul Domnului cu chenare în frânghie și
culori pastelate. Vechiul cimitir păstrează o cruce fragmentată și una
întreagă datate pe la sfârșitul sec. al XVIII-lea.
Biserica se află actualmente în incinta satului, la cca. 500 m dreapta
de traseul drumului județean Românași – Jibou, pe malul drept al
Agrijului. În apropierea ei a fost edificată noua biserică de zid din
localitate.
Limitele zonei de protecţie sunt cele ale zonei centrale incluzind la N
si respectiv E incintele delimitate şi de împrejmuirile de la
Clubul-bar şi biserica monument, respectiv noua biserică ortodoxă,
incinta căminului cultural şi grădiniţa cât şi primele patru gospodării
aflate la sud de căminul cultural. În partea de sud sunt cuprinse
vis-a-vis loturile aflate între drumul roman şi primele doua loturi
situate la vest de biserica baptistă. Zona de protecţie se inchide spre
vest şi nord-vest cu incinta împrejmuită aflată peste drum de biserica
baptistă.
Localitatea Păuşa
10. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” și ”Nașterea Maicii Domnului” din
Păuşa (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05092). Biserica de lemn cu hramul "Sf.
Nicolae" şi "Naşterea Maicii Domnului" a fost ridicată în 1730. Planul
este dreptunghiular, cu absidă decroşată, poligonală, cu cinci laturi.
Pereţii de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei, iscusite
perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit
din "frânghie" şi chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este o
dovadă de măiestrie a sculpturii în lemn cu rozete, "frânghii", motive
geometrice, semicercuri cu spiţe şi vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului
de sus, amplei compoziţii decorative ce susţine crucea i se adaugă, de o
parte şi de altă, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în
naos este împodobit cu chenare în "frânghie", linii frânte şi alte
linii dispuse în “V” întors. Arcul transversal al bolţii semicilindrice a
naosului este străbătut de o "frânghie" intersectată de şase suprafeţe
dreptunghiulare pe axul arcului, pe care sunt sculptate câte o rozetă în
spirală sau cu petale.
Din pictura exterioară se distinge îndeosebi cea de pe peretele de sud,
dispusă în scene dreptunghiulare: "Adormirea Maicii Domnului", "Maria
Împărăteasa" înconjurată de Apostoli şi o scenă din viaţă Sf. Nicolae,
“Salvarea corăbierilor”. În pronaos pictura se păstrează foarte bine în
culori vii, de verde şi purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află
următoarea pisanie :"Naşterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot
neamul şi s-au zugrăvit prin cheltuiala creştinilor pravoslavnici
dintr-acest sat Pause, în zilele înălţatului şi pururea domnului împărat
Frantis ... pravoslavnic arhipăstorie neunită şi cinstit protopop
Petrovici al Miluanului, şi cinstiţi preoţi Halmagi Teodor, Halmagi
Dimitrie. Prin mine umilitul zugrav Ioan Pop din Unguraşi, anul 1800,
iulie 10". În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păuşa a fost
restaurată. Acoperişul unitar şi clopotniţa scundă cu doi ochi rotunzi
şi fleşă ascuţită, au fost refăcute, punându-se astfel la adăpost
preţioasa decoraţie sculptată şi pictată. Biserica este amplasată în
mijlocul satului, pe partea stângă a drumului către Agrij, pe o terasă.
În imediata sa vecinătate, spre nord a fost ridicată biserica nouă.
Limitele zonei de protecţie sunt şi de aceasta dată cele aparţinând
zonei centrale a satului datorită poziţionării bisericii monument în
centrul de greutate al localităţii: la N incintele delimitate de case
aferente primelor două gospodării situate la vest de biserica
baptistă până la intersecţie, la S incintele de case până la intersecţia
majoră de acces la fermă şi limita continuă cu drumul de acces la vest
de intersecţie iar spre vest limitele de proprietate aflate pe latura
de vest a drumului de legatură spre DJ 108 A.
11. Casa cu numărul 93 - amplasament situat în grădina/curtea casei cu
nr. 93, pe o terasă aflată pe partea stângă a drumului spre Agrij. Din
acest loc provine un nucleu de obsidian descoperit cu ocazia săpării
unei gropi. Limitele zonei de protecţie sunt: la N şoseaua spre Agrij,
la S limită de proprietate (gard), la E limită de proprietate (gard),
iar la V drum din sat.
Localitatea Poarta Sălajului
12. Urmele drumului roman, tronson Largiana - Optatiana ( Loc Sutor,
com. Zimbor , jud Sălaj) în dreapta pârâului Răstlţ, pe a doua terasă a
pârâului. Urme ale drumului în zona bisericii monument din lemn
(vis-à-vis de ea). Drumul roman traversează dealul Gorgana, spre actuala
localitate Sânmihaiu Almaşului
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
13. Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din
Poarta-Sălajului (SJ-II-m-A-05095). Conform tradiției, biserica a fost
dăruită în 1840 celor din localitate de către locuitorii din Răstolțul
Mare și ar fi fost construită cu 200 de ani mai devreme. Biserica se
înalță în mijlocul satului pe partea dreaptă a DN Cluj – Satu Mare.
Dimensiunile reduse ale edificiului, planul dreptunghiular cu absida în
cinci laturi, decroșată doar pe una din laturile sale lungi, fac din
monumentul de arhitectură ecleziastică de la Poarta Sălajului, dacă nu
un unicat, atunci cu siguranță o raritate. Mai ales că mai există doar
două analogii pentru astfel de biserici (Copăceni-Bihor și Valea lui
Lalu - Buzău). Din masa elevației se deosebesc consolele ca rezultat al
îmbinării ingenue ale celor șase bârne ale pereților, cu lungimi
diferite și cioplite la întâmplare, unele bogat, altele deloc. Pe latura
de sud a fost decupat un luminator, dintr-o singură bârnă, decupajul
reprezentând o floare. Pe aceeași latură sudică este practicat accesul
în biserică, acces care se face printr-un gol de ușă închis în partea
superioară în segment de arc de cerc. Ancadramentul este compus din două
bârne verticale și paralele și de un lintou decupat în partea sa
inferioară în acel segment de arc de cerc mai sus pomenit. Decorul
tocului de ușă este simplu, din două rânduri de chenare cioplite, care
redau obișnuitul motiv al frânghiei. De notat este faptul că lipsește
obișnuita prispă, iar deasupra pronaosului se înalță un turn relativ
înalt în comparație cu dimensiunile reduse ale ansamblului. Învelitoarea
, atât a fleșei cât și a naosului, pronaosului și absidei este de
șindrilă. Limitele zonei de protecţie sunt delimitate de construcţiile
aflate de o parte şi alta a DN 1F (în zona de curbă) aflate în centrul
localităţii. La V si S sunt cuprinse primele opt loturi de case
(delimitate de garduri) situate la vest de drumul de acces la cimitirul
ortodox, zonă de protecţie cuprinzând terenul până la cursul de
apă paralel cu DN cât şi primul lot de teren situat la est de torentul
ce traversează drumul naţional. Spre nord zona de protecţie include
toate incintele de imobile demarcate de gard şi aflate vis-a-vis de cele
descrise anterior.
Localitatea Ciumărna
14. Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din
Ciumărna (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05040). Cu un plan dreptunghiular, cu
absida decroşată, poligonală, în cinci laturi, edificiul religios din
loc. Ciumărna are în interior un tavan drept în pronaos, iar în naos şi
altar, bolţi semicilindrice. Ancadramentul intrării, parţial păstrat a
fost decorat cu baghete sculptate în frânghie, iar un altul în
romburi, presărat cu rozete. În biserică, între tinda femeilor şi
spațiul rezervat bărbaţilor, se păstrează o uşă monoxilă de lemn pe care
reputatul istoric de artă Vasile Drăguţ a considerat-o "cea mai
frumoasă uşă ţărănească din întreaga ţară”. Uşile asemănătoare de la
bisericile de lemn din Sumurduc (1715) şi Vechea (1726), precum şi cea
din Sic (1731), toate din judeţul Cluj, fixează perioada aproximativă în
care a fost ridicată biserica din Ciumărna, în primele decenii ale
secolului 18, foarte probabil de unul și acelaşi meşter itinerant.
Ctitorii au lăsat, conform obiceiului, o însemnare pe portalul de la
intrare care să fixeze în timp începuturile acesteia, dar care s-a
pierdut aproape în totalitate odată cu înălţarea deschiderii uşii. Un
mic fragment din inscripţie stă totuşi încrustat pe uşorul drept, martor
frust al pierderii mesajului ei. Bolta naosului este decorată prin
cioplirea arcului transversal în rozete separate prin benzi verticale în
motivul frânghiei.
Pictura, relativ deteriorată are în componența sa fețele mironosițelor
și a împăraților Constantin și Elena, etc. Pe bolta naosului, dincolo de
meștergrindă, se mai văd medalioane cu figuri de mucenici. Pictura a
fost realizată de zugravul Ioan Pop din Românași, pictor ce a realizat
și icoanele împărătești cu Sf. Nicolae (1801).
Actualmente biserica monument este amplasată pe partea dreaptă a DN
Cluj-Napoca – Satu Mare, în incinta localității. Limitele zonei de
protecţie sunt cele demarcate şi pentru zona centrală a satului şi sunt
după cum urmează: La N împrejmuirile primelor două case aflate la vest
de biserica monument, gardul cimitirului ortodox şi împrejmuirile
caselor de la nord de DN 1F până la casa aflată la nord de limita
vestică a districtului de drumuri naţionale (gard). La E gardul de est
al fermei, la sud Valea Ciumărnei, drum şi gardurile caselor şi a
magazinului aflate la sud de strada principală până la torenţul
perpendicular pe valea Ciumărnei, torenţ care constituie limita de vest a
zonei de protecţie. Spre nord zona este delimitată de conturul celor
şase gospodării aflate pe drumul perpendicular pe strada principală,
aflate pe ambele froturi cât şi de gardurile caselor situate în
continuarea şcolii spre est şi respectiv la sud de DN 1F, în partea de
est a drumului de legătură spre biserica monument.
Cazare
Popasul Romanilor este locul ideal pentru relaxare, fără a fi nevoit
să te rupi total de viaţa cotidiana, decât de aglomeraţia, agitaţia şi
stresul care se află în jungla oraşului. Situarea popasului este
perfectă, astfel încât, prin simpla deschidere a ferestrei de la cămera
cu un ambient atât de plăcut, natura iţi pătrunde în suflet prin aerul
proaspat de pădure, ciripitul armonios al păsărilor şi foşnetul melodios
al frunzelor de stejar.
Facilitati oferite investitorilor:
Infrastructură bună
Reţele de alimentare cu apă şi canalizare.
Proiecte de investitii:
1. Canalizare cu staţie de epurare în satele Românaşi, Poarta Sălajului şi Chichişa ( PNDR-Măsura 322 )
2. Înfiinţarea unui Centru de zi pentru copii.(PNDR-măsura 322)
3. Construcţia unui drum intercomunal asfaltat între Poarta-Sălajului-Păuşa-Rastoltul Mare.(PNDR-măsura 322)
4. Înfiinţarea unui Centru de informare şi marketing turistic în localitatea Românaşi.(PNDR-măsura 313)
5. Asfaltare drumuri comunale localitatea Ciumărna(HG 577).
6. Constructia unui Aşezământ cultural tip 1, în satul Românaşi (Compania Naţionala de Investiţii)
7. Constructia unui bloc ANL în localitatea Românaşi (Ministerul Dezvoltarii şi Turismului)
8. Extindere reţele de electricitate şi iluminat public stradal în
localităţile Românaşi (Delnita) şi Ciumărna (Dumbrava) - (Ministerul
Economiei)
9. Reparaţii cămine culturalale
10. Infiinţarea unui post de jandarmi în satul Românaşi
11. Reţea de alimentare cu apă în localitatea Romita (Fonduri proprii)
12. Construcţia unei baze sportive moderne în localitatea Ciumărna( Ordonanta 7).
Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" -
"Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!”- www.fonduri-ue.ro
